Candidații care doresc să opteze pentru una din bursele de cercetare „Andrei Scrima” oferite de Centrul de Cercetare Ecumenică din Sibiu se mai pot înscrie până în data de 15 martie 2018, urmând cerințele afișate pe site-ul ecum.ro, la secțiunea „Bursele Andrei Scrima-2018/2019”. Pentru a cunoaște mai bine acest program și profilul candidaților noștri, dorim să vă facem cunoștință cu câțiva dintre bursierii actuali ai proiectului, care au fost de acord să împărtășească cu dumneavoastră câteva din opiniile lor legate de programul de burse „Andrei Scrima”, lucrarea de cercetare pe care o întreprind și chiar viziunea lor personală vis-a-vis de posibilitățile de cercetare din România zilelor noastre.
De vorbă cu Ionuț Crișan, doctorand al Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu
–Tema ta de cercetare în cadrul Burselor „Andrei Scrima” este legată de spiritualitatea sacrificială în opera părintelui Dumitru Stăniloae și a lui Jürgen Moltmann. Ce te-a determinat să alegi acest subiect și cu ce consideri că se va remarca lucrarea ta în bibliografia deja existentă pe această temă?
Subiectul din cadrul bursei „Andrei Scrima” face parte dintr-o cercetare mai amplă din cadrul tezei de doctorat, care se ocupă de teologia sacrificială din opera părintelui Dumitru Stăniloae. Alegerea acestei teme ca proiect pentru bursă a fost pentru a exploata un aspect mai puțin studiat în opera părintelui, respectiv pentru a evidenția aceste două teologii care (în opinia mea) pot să formeze un dialog pentru un discurs teologic ecumenic. Lucrarea, sau, mai bine spus, studiul care va scoate în relief această spiritualitate a jertfei la cei doi reprezentanți de vârf, va avea meritul de a face unele conexiuni și precizări cu privire la compoziția celor două discursuri. Mai mult, cred că printr-o aprofundare în contextul și formarea celor doi teologi, precum și a surselor în cauză (!), se poate găsi un anumit mod de-a înțelege natura și funcționalitatea sacrificiului, ca element definitoriu pentru teologia creștină în ansamblul ei.
-În ce alte proiecte de cercetare ai fost implicat până în prezent ?
Proiectul de cercetarea doctorală este unul definitoriu și de acesta se leagă, până în prezent, preocupările mele științifice. În acest sens, am primit din partea Instituției „Brot für die Welt” o bursă de cercetare în Germania (Tübingen) pentru accesul și aprofundarea unor surse din teza de doctorat, precum și bursa din cadrul programului„Andrei Scrima”.
– Cum ai descrie Proiectul de burse „Andrei Scrima” inițiat de Institutul de Cercetare Ecumenică din Sibiu și unde l-ai plasa în peisajul oportunităților de cercetare din România?
Proiectul de burse este unul extrem de binevenit, deoarece vine în ajutorul doctoranzilor și postdoctoranzilor prin oferirea posibilității de a-și finaliza sau cel puțin de a primi un contur mai consistent propriilor cercetări, cu impact și de valoare ecumenică. Inclusiv titlul este bine denumit (Andrei Scrima) și implică pe lângă cercetare și o conversație cu cercetătorii din partea Institului ecumenic din Sibiu, atât pentru o ajustare cât mai pertinentă cu rigorile aferente cercetării, cât și pentru un dialog real, angrenat într-o teologie a interacțiunii (și nu una autosuficientă). Aș spune că este o completare sau o prelungire la cercetarea doctorală și constituie o bună oportunitate de aprofundare, de re-evaluare sau a întreprinderii de noi direcții la cercetarea aflată deja în desfășurare.
-Cum găsești cercetarea teologică la ora actuală în România?
Cercetarea teologică din România a cunoscut importante evoluții în ceea ce privește accesul la literatura de specialitate prin diverse parteneriate dintre universitățile și instituțiile de cercetare din România cu cele din exterior (în special cu cele din Occident). Mai mult, există o deschidere ecumenică și o dorință de cercetare a surselor teologice în diferite aspecte ale Tradiției creștine, motiv pentru care putem observa o înmulțire a numărului de studii comparative dintre anumiți teologi sau teologii interconfesionale. Totuși, fără a putea exalta prea mult, în ce privește calitatea și natura acestei deschideri, dar și a cercetării (inclusiv a metodologiei) teologice mai sunt pași importanți de făcut. Unul în acest sens este prelungirea studiilor doctorale cu o durată de cel puțin cinci ani, precum era odinioară. Durata actuală de trei ani lasă loc mai mult unui compromis de finalizare sau a unei cercetări realizate într-o formă ușor preliminară, „de plan în lucru”. Un al doilea pas este oferirea mai multor burse de cercetare în spațiile teologice de lungă tradiție, cu precădere în Europa de Vest, dar și în America (S.U.A). Impactul și contactul cu aceste medii teologice academice și nu numai, oferă cadrul și suportul riguros pentru o dezvoltare responsabilă, relevantă și complexă teologic. Stagiul prin aceste „sejururi” universitare ar trebui să constituie o cerință preliminară pentru absolvirea studiilor doctorale, mai ales că titlul de doctor în teologie este cel mai înalt titlul oferit în domeniul respectiv. La aceasta s-ar adăuga implicarea cercetătorilor în alte proiecte de cercetare pe lângă cel asumat, pentru o familiarizare mai pertinentă și cu alte teme de cercetare și o lărgire, în acest fel, a propriilor concepții. Ideal ar fi ca după cercetare sau chiar în timpul de cercetare să fie o angajare a cercetătorilor în diferite proiecte de „voluntariat” (prelegeri, dialoguri, conversații pe marginea unui subiect de cultură teologică, probleme bio-etice, etc.), de prim contact cu intelectualii din Biserică (din cele mai variate categorii) și nu numai. În acest fel, ar constitui pentru un teolog (cercetător) o provocare de a-și face cercetarea „actuală” sau, mai bine spus, relevantă pentru explicarea sau propovăduirea ei într-un limbaj accesibil și inteligibil, dar și de-a evita stilul și discursul monoton și plafonat. Un real ajutor ar fi susținerea finanțării din partea Episcopiilor, Mitropoliilor, a unor burse de studiu enunțate mai sus, cu scopul de a converti cercetarea într-o formulă de stimulare a unui ethos viu, credibil, captivant teologic pentru noile generații de credincioși cu noi generații de teologi. Formarea și modelarea tinerei generații de teologi, preoți, profesori de teologie, etc., trebuie să fie una de primă importanță, privită ca una de interfață și misiune a Bisericii în saeculum, respectiv a celor două lumi chemate să fie una în Hristos.
-Ce îți dorești să faci în carieră după ce vei obține titlul de doctor în teologie ?
Mi-aș dori să rămân în cercetare prin diferite proiecte sau teme anexate la acestea. Nu mi-am propus ceva anume, bine definit sau vreo anumită „profesie funcțională”. Încerc să fiu deschis la cât mai multe oportunități de a lucra într-un climat favorabil cercetării și dialogului cu „celălalt”.
