Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I a acordat oficial independență Bisericii ucrainene sâmbătă, 5 ianuarie 2019, marcând astfel o despărțire istorică de Rusia, pe care liderii ucraineni o consideră vitală pentru securitatea țării.
Decretul care oferă autocefalia a fost semnat de liderul creștinilor ortodocși din întreaga lume în cadrul unei slujbe oficiate alături de Mitropolitul Epifani, conducătorul bisericii ucrainene, în Catedrala „Sfântul Gheorghe” din Istanbul, la care a luat parte și președintele ucrainean Petro Poroșenko. Decretul, sau Tomos-ul urmează să-i fie înmânat astăzi Mitropolitului Epifani. Patriarhia Ecumenică a aprobat cererea de independență a Bisericii Ucrainei în luna octombrie 2018. Mitropolitul Epifani, în vârstă de 39 de ani a fost ales luna trecută să conducă noua biserică, in cadrul unei mișcări pe care Poroshenko a comparat-o cu referendumul din Ucraina din 1991 pentru independența față de Uniunea Sovietică. Alegerea sa nu a fost lipsită de simbolism, având loc la Catedrala „Sfânta Sofia” din Kiev, construită de fiul prințului Volodymyr, al cărui botez în anul 988 a dus la răspândirea creștinismului în regiune. Biserica ortodoxă ucraineană a fost ținută sub conducerea Moscovei timp de sute de ani, iar liderii Ucrainei consideră că independența bisericii este vitală pentru combaterea amestecului rusesc. Relațiile dintre Ucraina și Rusia s-au prăbușit după confiscarea de către Moscova a Crimeei în 2014. Ucraina a impus legea marțială în noiembrie, invocând amenințarea unei invazii pe scară largă după ce Rusia a capturat trei dintre navele sale din Strâmtoarea Kerci. Kievul spune că bisericile sprijinite de Moscova pe teritoriul său sunt un instrument al Kremlinului pentru a răspândi propagandă și luptători de sprijin în regiunea estică Donbass, într-un conflict care a ucis peste 10.000 de persoane. Bisericile neagă cu tărie acest lucru. Divizările religioase s-au adâncit în Ucraina după 2014 și două facțiuni ortodoxe se luptă pentru dominare.
Cea mai mare dintre denominațiunile ortodoxe este Biserica Ortodoxă Ucraineană, care și-a păstrat poziția subordonată Patriarhiei Moscovei după dezintegrarea Uniunii Sovietice. A doua și a treia cele mai mari sunt: Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei de la Kiev care s-a născut după prăbușirea Uniunii Sovietice, popularitatea sa crescând din 2014 și care favorizează integrarea europeană susținând biserica independentă și Biserica Ortodoxă Autocefală Ucraineană.
Dincolo de dorința arzătoare de a avea în sfârșit o singură Biserică Ortodoxă Ucraineană unită, tomos-ul reprezintă în acest moment un fel de declarație a independenței ucrainene – nu atât de mult a independenței religioase, cât a celei politice. O analiză mai atentă a situației ne arată că este vorba mai puțin despre unificarea mai multor denominațiuni și, mai degrabă, despre crearea unui capital simbolic care va oferi elitei politice a Ucrainei un avantaj înainte de alegerile electorale din luna martie, oferind un atuu liderului pro occidental Petro Poroșenko care a făcut lobby pentru crearea sa.
