În ultimii ani suntem din ce în ce mai des martorii avertismentelor specialiștilor de mediu care încearcă din răsputeri să convingă populația lumii că planeta pe care trăim nu este un mediu indestructibil și că fără grija tuturor, repercursiunile naturii vor fi devastatoare. Încălzirea globală nu este un mit, susțin Experții Grupului Interguvernamental asupra Evoluției Climei (GIEC) care arată că în ultimii 100 de ani, temperatura globului a crescut cu 0.4 până la 0.8 °C. Volumul crescut al dioxidului de carbon și al altor gaze cu efect de seră declanșat de arderea combustibililor fosili, curățarea terenurilor, agricultura și alte activități umane sunt considerate sursele primare ale încălzirii globale care au avut loc în ultimii 50 de ani. Oamenii de știință de la GIEC care efectuează cercetări privind încălzirea globală au prezis recent că temperaturile medii globale ar putea crește între 1,4 și 5,8 ° C până în anul 2100.
Foarte îngrijorător este faptul că aceste scenarii climatice arată că zonele polare se vor încălzi cel mai mult, ceea ce ar putea avea consecințe dramatice. Pe lângă dezvoltarea industrială, o altă pricină la fel de importantă o constituie defrișările masive ale pădurilor. Acestea duc la o creștere a concentrației de noxe, ceea ce provoacă efectul încălzirii globale și epuizarea stratului de ozon. Doar pentru a stopa efectele negative provocate de aceste defrișări, specialiștii spun că ar fi nevoie de o împădurire cu 20% față de totalul deja existent la nivelul întregului glob.
Încercând să răspundă responsabil în fața acestor provocări ale planetei, numeroase state, organizații, biserici și asociații au lansat programe de conștientizare a populației, acțiuni de împădurire sau convenții prin care și-au luat angajamentul de a menaja mediul înconjurător și de a-i oferi climatul propice bioritmului său firesc.
Una dintre cele mai importante inițiative la nivel mondial este Acordul mondial pentru climă de la Paris, semnat de 195 de țări, din care însă Statele Unite ale Americii s-au retras în 2017, la inițiativa președintelui Donald Trump, alăturându-se astfel statelor Siria și Nicaragua, singurele care nu fac parte din acest acord. Nu de aceeași părere cu președintele Trump sunt și marile companii americane, precum Apple, General Electric, ExxonMobil, Ford, Facebook sau Microsoft care consideră că retragerea din acordul de la Paris va afecta grav Statele Unite. Ca urmare a acestei decizii criticate în masă, State precum California, New York şi Washington au anunţat că vor crea o alianţă care să respecte angajamentele luate la Paris. Faptul că Patriarhia Ecumenică de Constantinopol a fost direct implicată în procesul care a condus la ratificarea acestui acord istoric de la Paris, adoptat în 2015 este un aspect important care ilustrează implicarea Bisericii în societate și în tot ceea este benefic omului și creației divine. Acordul de la Paris este un acord global privind schimbările climatice la care s-a ajuns în 12 decembrie 2015. Pactul prezintă un plan de acțiune pentru limitarea încălzirii globale „mult sub” 2 °C. Acesta vizează perioada cu începere din 2020.
Apelul Bisericii pentru mediu
O voce importantă și puternică în toată această luptă pentru apărarea mediului îi aparține Bisericii, în tot ansamblul ei, prin nenumăratele luări de cuvânt ale reprezentanților de culte, de la Papa Francisc la „Patriarhul Verde”- așa cum este supranumit Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, care au arătat în acest sens unitate în lupta pentru binele comun. În cadrul unui simpozon, desfășurat anul trecut în Brazilia, la Rio de Janeiro, Suveranul Pontif a rugat guvernele să ia atitudine în privința mediului întrucât ceea ce se petrece la ora actuală în natură este iresponsabil. Papa Francisc a amintit faptul că respectarea creației este una din îndatoririle noastre fundamentale și că „nu putem rămâne cu brațele încrucișate când ne dăm seama de grava scădere a calității aerului sau de creșterea producerii deșeurilor care nu sunt tratate în mod adecvat.”
„Aceste situații” – atrage atenția Pontiful – „sunt consecința unei forme iresponsabile de manipulare a creației și necesită exercitarea unei responsabilități active, pentru binele tuturor”.
Ziua Mondială de Rugăciune pentru Ocrotirea Creației
Pentru a evidenția importanța creației și respectul pe care se cuvine să îl dăm mediului în care trăim, prima zi a anului bisericesc în Ortodoxie, 1 septembrie, a devenit începând cu anul 1989, la inițiativa Patriarhului Ecumenic Dimitrie I al Constantinopolului şi ziua mondială de rugăciune pentru ocrotirea creaţiei : În această zi, Îl rugăm, în mod deosebit, pe Dumnezeul cel înalt să lumineze creaţia Sa, astfel încât viaţa oamenilor să fie plină de bucurie şi de roadă. Această rugăciune include, desigur, solicitarea ca schimbările inevitabile ale climatului natural să aibă loc şi să fie permise la nivele tolerabile atât pentru supravieţuirea oamenilor, cât şi pentru sustenabilitatea planetei, afirma Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, într-unul din mesajele Sanctității Sale cu ocazia Zilei mondiale de rugăciune pentru ocrotirea creației.
Ortodoxia este angajată din punct de vedere ecologic. Ea este Biserica „verde” prin excelenţă. Credinţa şi cultul nostru ne întăresc angajamentul luat de a ocroti creaţia şi de a promova „utilizarea euharistică” a lumii, solidaritatea cu creaţia. Atitudinea creştinului ortodox este opusul instrumentalizării şi exploatării lumii.
Agenda anului 2018 anunță evenimente importante pentru ocrotirea mediului lansate de diferite biserici din lume. Consiliul Bisericilor Creștine din Franța, de pildă, încurajează bisericile locale să susțină o etichetă de certificare ecologică recent creată a Bisericii Verzi, cerând ca ofrandele făcute în cadrul slujbelor ecumenice din timpul Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor să ajute la finanțarea inițiativei.
Eticheta ecumenică de eco-certificare numită Eglise Verte a fost lansată public cu un nou web-site la 18 ianuarie, la începutul săptămânii de rugăciune, pentru a promova conștientizarea ecologică în bisericile locale, ca urmare a acordului Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice de la Paris, 2015. Eticheta Eglise Verte certifică faptul că bisericile locale se ocupă de clădirile lor într-o manieră durabilă din punct de vedere ecologic. Este rezultatul colaborării ecumenice dintre bisericile romano-catolice, ortodoxe și protestante din Franța.
Simpozion internaţional dedicat problemelor de mediu în Grecia
La rândul său, Biserica Greciei organizează în perioada 5-8 iunie 2018, Simpozion internaţional dedicat problemelor de mediu în Grecia la care va participa și Patriarhul Ecumenic. Simpozionul va avea loc în Insulele Saronice din Grecia şi va reuni teologi, oameni de știință, lideri politici, precum și activiști pe probleme de mediu și jurnaliști din întreaga lume.
Participanții vor analiza problemele de mediu presante ale regiunii, examinând conexiunile dintre ecologie și economie, în special în contextul provocărilor sociale și de mediu urgente.
